Home / Cotidian / Teatrul este o poveste, o lume de gusturi, culori, sunete, idei…

Teatrul este o poveste, o lume de gusturi, culori, sunete, idei…

 

Interviu cu Angela CRUCICHEVICI, regizor al colectivului dramatic cu titlul „model” — BALADA

Actorii din întreaga lume, astăzi, sărbătoresc Ziua Mondială a Teatrului, eveniment marcat în fiecare an la 27 martie. Prin marcarea acestei zile, păstrăm și promovăm tradiția divertismentului, tradiția de a educa și a lumina publicul. Doar actorii, prin cioburi de oglindă a realității, ne fac să zâmbim sau să plângem, ne fac să gândim și, chiar să analizăm în detalii viața, îmbogățind-o cu noi valori spirituale și morale.

În orașul Ocnița, din anul 2007 există o lume de gusturi, culori, sunete, idei…trăită de colectivul dramatic cu titlul „model” — „ Balada. Acest colectiv actoricesc  activează în Casa orăşănească de cultură Ocniţa.

Pentru a cunoaște viața din culisele Baladei, am solicitat un interviu regizorului Angela Crucichevici. Deși activează în calitate de vicepreședinte de raion, mrejele artei teatrale şi a culturii îi alină sufletul. A juca teatru, pentru ea înseamnă a evada din lumea reală în una pe care și-o conturează în culori și aspecte dorite.

  • Ce informație ne puteți oferi din «culisele» biografiei Dvs?

Sunt născută la data de 21.06.1975, în or.Drochia, Republica Moldova, într-o familie de intelectuali.

În anul 1990 am absolvit cu succes şcoala medie incompletă din s.Gîrbova, r-l Ocniţa, după care mi-am continuat studiile la Colegiul Naţional de Creaţie Populară din or.Soroca. Absolvind acest Colegiu, în anul 1994, am obţinut diploma la specialitatea regizor de teatru şi pedagog-culturolog.

Din anul 1994 – 2002  am activat în calitate de director la Căminul de Cultură din satul natal Gîrbova. În anul 2002 am fost transferată  în funcţia de director al Casei orăşăneşti de Cultură or. Ocniţa. În anul 2003 am fost transferată în funcţia de specialist principal pe problemele instituţiilor de învăţămînt artistic, activitate artistică de amatori, valorificarea creaţiei populare a Secţiei Cultură Ocniţa.

Anul  2008 a fost un an de avengură pentru mine, în acest an am absolvit cu succes Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice or. Chişinău, obţinând titlu de Licenţiat în culturologie,  profilul  Arta teatrală, specialitatea Culturologie.

Din anul  2009 până în anul 2015 luna iulie, am activat în calitate de conducător artistic al  Casei de Cultură Ocniţa şi regizor al colectivului dramatic, cu titlu „ model” – „ Balada”. În prezent, necătând la faptul că nu activez pe acest tărâm, deţinând funcţia de vicepreşedinte al raionului, totuna mrejele artei teatrale şi a culturii mă fac să –mi alin sufletul, organizând acțiuni culturale, montând spectacole la Casa orăşenească de Cultură (director Mihai Crucichevici) alături de mica echipă (metodist – Liudmila Sviridova, coregrafi Antonina Pavlova şi Natalia Popovschi-Pavlova).

Am organizat şi desfăşurat din anul 2009 şi până în prezent în jurul la 150 acţiuni culturale de nivel local, am montat 15 spectacole, ce au captivat sufletul locuitorilor, fiind regizor, scenarist şi moderator.

Sunt căsătorită, am doi copii. Vin să mulţumesc profesorilor mei, actori foarte buni, dedicaţi meseriei lor şi foarte atenţi, cu responsabilitatea mare. Fiecare dintre ei mi-au făcut câte un dar, ceva din tot ce au acumulat pe parcursul carierei lor, dar pe care eu, încerc să-l duc mai departe, cu continuitate.

  • De ce anume regizor? Cum ați descoperit această vocație?

Un vis pe care îl aveam de mic copil a fost să devin medic-pediatru. Din clasa a VII am început a frecventa repetiţiile colectivului dramatic la Casa de Cultura din sat sub conducerea Svetlanei Bairac, care mi-au placut foarte mult şi, care m-au facut să mă ataşez de acest gen, dupa careva timp  m-am  înscris  ca membru.

Am început să fac teatru de amatori….era altfel faţă de tot ce ştiam eu şi îmi plăcea mult să mă gândesc, să încerc să înţeleg lumea cu mintea mea…s-o înfrumuseţez şi atunci m-am gândit că aş putea să contribui la binele acela mare, facând oamenii să simtă lucruri noi, bucurii, tristeţe. E un crez pe care l-am regăsit pentru mine, datorită şi soţului meu Mihai Crucichevici, care mă susţine mereu.

  • A face teatru e o carieră sau …hrană de suflet?

A juca teatru, de fapt, înseamnă un moment de relaxare, de odihnă, între atâtea alte lucruri dificile cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi. Să joci teatru înseamnă să „evadezi” pentru o clipă din viața reală, într-o alta, pe care o poți contura cu toate culorile și aspectele dorite de tine.

Poți să cuprinzi toate cuvintele potrivite de pe Pământ, toate sentimentele care se învârt în jurul sufletului tău, tot ceea ce simți și ceea ce vrei să împărtășești cu cel de lângă tine într-o piesă de teatru. Actoria poate să fie şi carieră, şi hrană pentru sufletul spectatorului sau al actorului. Sunt multe feluri în care se poate face teatru, şi sunt valabile atâta timp cât există o motivaţie şi un nivel calitativ decent.

 

  • Cum a luat naștere Colectivul dramatic BALADA?

Cei care încearcă azi să păşească pe urmele Zeiţei Melpomena – Zeiţa Teatrului, sunt membrii colectivului dramatic cu titlul „model” — „ Balada”,  ce activează în Casa orăşănească de cultură Ocniţa. Un colectiv mixt, format din copii şi adolescenţi, maturi,  ce şi-a început activitatea în anul 2007, continuând activitatea dramatică al colectivului teatral ruso-ucrainean cu titlul onorific „model” – „Brigantina”, bazându-se, în special, pe tradiţiile şi obiceiurile poporului moldovenesc. Înoindu-şi în fiecare an actorii,  colectivul a montat  şi a  prezentat până în prezent  spectacole şi mini spectacole, promovând arta dramatică naţională şi contemporană. Evoluarea acestui colectiv este o parte componentă a manifestărilor culturale orăşăneşti şi raionale.

  • După care criterii ați selectat primii pretendenți de a fi actori?

După talent! Pe ăsta nu-l înveți, dar talentul fără muncă este egal cu zero. Trupa de teatru și-a pus bazele prin selectarea elevilor talentați, cu dorință și pricepere în a juca teatru, ca artişti amatori.

  • Care a fost prima piesa jucată și cum a fost apreciată de spectator?

La prima «întâlnire » a colectivlui de teatru după fondare, am venit cu o piesă cu care să ne facem debutul pe scenă. Am căutat o punere în scenă cât mai sugestivă, pentru  ceea ce voiam noi să prezentăm cu grupa nou fondată. După ce am ales-o am împărțit rolurile în funcție de abilităţile fiecăruia şi am început lucru. Astfel, debutul colectivului  «Balada» a fost montarea spectacolului „ Meşterul Manole”, în urma căruia în anul 2009, i s-a conferit onorificul titlu de «colectiv model ».

       « Meşterul Manole este fiecare creator de arte şi acţiuni, fiecare zămislitor şi întemeetor, care trebuie să îngroape în efortul lui ceea ce are mai scump; nu se poate jertfă fără viaţă nouă» , spunea Tudor Arghezi.

Acest lucru tinerii actori au încercat să-l pătrundă prin retrăirile şi jocul actoricesc adus în scenă, demonstrându-ne că avem talente în acest domeniu, iar spectacolul prezentat a fost notat pozitiv, cu eficativul foarte bine.

  • La moment câți tineri frecventează cercul dramatic?

Din păcate, actuala trupă de teatru a Casei orăşeneşti de Cultură nu este foarte numeroasă (20 de  membri, elevi),  pentru simplul fapt că au rămas  puțini din cei care au dorinţa să participe.  De ce elevi în acest colectiv? Răspunsul nu este altul decât a oferi soluţii sigure la frământările vârstei lor, la orientarea lor etică şi estetică, la educarea posibilităţii de a înţelege, de a pătrunde profunzimea şi frumuseţea artei dramatice. Apropiind tineretul şcolar de teatru, formăm şi publicul de mâine care înarmat cu o temeinică  cultură estetică va trăi teatrul şi-l va face să trăiască, deoarece  cine  aspiră cu adevărat, ajunge în teatru.

  • Care piesa a fost mai dificil de pus în scenă și de ce?

Comedia «Trei găini printre străini» scrisă de poetul Liviu Deleanu. Textul piesei a fost în limba moldovenească , iar cei  care au jucat rolurile în scenă au fost  actorii amatori vorbitori de limba rusă. În final  « Jocul actoricesc» adus în scenă a fost de nota 10!!!!!!

  • Ne mai spuneți ceva din culisele Baladei?

În culisele Baladei, viaţa artiştilor amatori este luminoasă, zbuciumată, fascinantă, plină de sacrificii şi de rătăciri. Cu câteva minute înainte de spectacol sau prezentare ne schimbăm în costumele de scenă şi  ne fixăm măştile personajelor. Personal, îmi spun şi o rugăciune înainte ca spectacolul  să înceapă. Oricâtă experiență ai avea, nu poți să nu ai emoții. Altfel ar însemna să fii un lemn care face parte din decor!

  • Cine și cum pot face parte din familia teatrală Balada a Casei de cultură din orașul Ocnița?

Calitățile pe care trebuie să le posede aceștia sunt: creativitatea, entuziasmul și dragostea față de frumos. Braţele sunt deschise pentru toţi cei care aleg şi iubesc să facă actorie, sută la sută. E o muncă pe care nu o poți face pe jumătate… Ori ești, ori nu ești! Vocaţia  în domeniul actoriei nu este un criteriu de selecție, deaorece  colectivul dramatic își propune să crească o generație  de  «actori», care să știe să îmbine gânduri și emoții, diferite stiluri și tematici ce să exalteze publicul și să devină o veritabilă reflecție a artei.

  • Numiți avantaje și dezavantaje din lumea teatrală.

Lumea Teatrului are multe avantaje, însă cel mai superlativ dintre toate este avantajul legat de propria creștere și dezvoltare personală. Devii un om de cultură dotat și respectat, lucru care, desigur, vine cu anii. Desigur, ai șansa de a călători. Zilnic teatrul te ajută să fii altcineva, să fii cine îți dorești, datorită rolurilor jucate. Această profesie, care la prima vedere pare a fi una foarte ușoară, ascunde o muncă migăloasă și destul de grea. Nu i-aș spune neapărat dezavantaj, însă există câteva „minusuri” ale profesiei, de care nu ai cum să fugi. Ai timp liber foarte puțin și ești expus în permanență stresului. Apoi un factor important, mai ales pentru noi, femeile, este susţinerea şi înţelegerea celor apropiaţi.

  • Ce înseamnă pentru Dvs teatrul? Și ce părere are familia Dvs despre această pasiune sau profesie aleasă?

Pentru mine Teatrul reprezintă un stil de viaţă,  o formă de terapie care contribuie la dezvoltarea psiho-emoţională. Familia mea ar afirma că: «aerul cel mai respirabil şi adevărat pentru mine este acolo, între Cortină şi spatele Scenei»

  • Sunteți mulțumită de ceea ce faceți?

Da. Foarte mult.

  • Cum credeți, care este rolul Teatrului în societate și cât de apreciată este munca depusă la realizarea unui spectacol?

Teatrul este într-adevar o foarte bună modalitate de a deschide universul tuturor către cultură, de a îmbogăţi imaginaţia şi de a forma personalitatea. Arta de a trăi teatrul atât din postura de regizor, actor cât şi ca spectator a fost şi rămâne desăvârşirea prin creaţie. Omul vine la teatru din dorinţa de a uita de viaţa sa. Vrea să se transpună din viaţa reală care uneori e prea puternică. Ai impresia că teatrul e mutat în partea astălaltă. Iar pe scenă e cumva normal. Spectatorul are nevoie mereu de frumos.

  • Ce mesaj aveți pentru tinerii actori ai trupei Balada, dar și pentru toți cei care fac parte din lumea magică a teatrului.

Toți doritorii, dar și entuziaștii cărora nu le place să stea prea mult în zona lor de confort sunt așteptați în culisele trupei «BALADA» unde vor avea ocazia să se descopere și să se autodescopere pe sine mereu și mereu…La mulți ani, dragi oameni ai Teatrului!

„Pentru că Dumnezeu a creat lumea,

Femeia a creat viitorul,

Iar artistul l-a recreat pe Dumnezeu.

Aplăudaţi, vă rog, artiştii!..”

  • Vă mulțumim pentru inteviul acordat și, sincere felicitări cu Ziua Teatrului! Inspirație în creație, aplauze, flori și cât mai mulți spectatori care iubesc și apreciază frumosul.

Reporter EDIT Media

About rciumac

Check Also

Sărbători frumoase şi La mulţi ani!

Dragi prieteni, să aveţi un An Nou extraordinar de bun, în care să generaţi cât …

Добавить комментарий