Home / Cotidian / Viața tinerilor din raionul Ocnița. Între probleme și soluții

Viața tinerilor din raionul Ocnița. Între probleme și soluții

Viața tinerilor din raionul Ocnița. Între probleme și soluții

Tinerii din raionul Ocnița au identificat cele mai actuale probleme cu care se confruntă şi au evidențiat potențialul de soluționare a lor. Ei au menționat un şir de probleme din domeniul social-economic, educației, accesului la informare, sănătăţii şi protecţiei sociale. Analiza a fost realizată de către Consiliul Raional al Tinerilor și echipa de voluntari Implică-te și Tu, AO Paradis, în colaborare cu IMSP Ocniţa, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Secţia Cultură, Secţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei, Direcţia Statistică Ocniţa, Centrul Militar Ocniţa, Inspectoratul de Poliţie şi Direcţia Raională Învăţământ, Consiliul Raional, specialistul Tineret şi Sport.

 

DOMENIUL SOCIAL-ECONOMIC

Situaţia socio-economică a tinerilor din raionul Ocniţa se caracterizează prin faptul că sunt slab dezvoltate serviciile de orientare şi consiliere pentru angajarea în câmpul muncii, locurile de muncă oferite tinerilor sunt insuficiente şi sau slab remunerate, angajarea la serviciu în mediul rural nu este atractivă şi oferă puţine posibilităţi de dezvoltare, nu sunt acordate facilităţi tinerelor familii pentru obţinerea spaţiului locativ, majoritatea tinerilor nu au posibilitatea de a profesa domeniul de specialitate.

Cauzele problemelor enumerate rezidă în faptul că orientarea profesională se realizează la un nivel redus. Tinerii nu sunt motivaţi să valorifice resursele pieţei de muncă disponibile. Mediul rural nu prezintă suficiente oportunităţi de dezvoltare a tinerilor.

În consecinţă sunt generate probleme ca şomajul, migraţia, traficul de fiinţe umane, comportamente deviante. Una dintre soluţiile pentru care optează tinerii este migraţia.

În cadrul chestionarului realizat pe 1108 de respondenți  tinerii-subiect ai sondajului identifică șomajul, lipsa locurilor de muncă și lipsa perspectivelor profesionale cele mai importante probleme cu care se confruntă.

Opiniile tinerilor privind posibilitățile de angajare în cîmpul muncii , în majoritatea sa, s-au repartizat în principiu în jurul a două opțiuni : „în Chișinău” și „peste hotare”. Astfel la întrebarea: Cum apreciati șansele Dvs. de angajare in cimpul muncii în localitatea Dvs.?

41% din tineri intervievați au afirmat că sunt foarte mici și doar 4%  susțin că ar fi foarte mari.

S-a constatat că tinerii nu sunt orientați spre exercitarea activității de muncă în raionul său natal, orientându-se, în principal, spre angajarea în capitală sau plecarea peste hotare.

 

O asemenea tendință  migraționistă este destul de alarmantă în contextul crizei localităților rurale din r-n Ocnița. Respectiv, considerăm absolut necesar stoparea acestor tendințe, atât prin informarea tinerilor, privind oportunitățile și posibilitățile de muncă în localitatea rurală, cât și prin crearea și diversificarea acestor oportunități. Trebuie de menționat și faptul că 33% respondenți au afirmat că șansele sale de a se angaja peste hotarele Republicii Moldova au fost apreciate  ca fiind mari, iar 13% foarte mari.

 

Deci, migraţia peste hotare reprezintă o consecinţă şi o ameninţare pentru dezvoltarea tinerilor în raion.

Pentru a combate apariţia acestor probleme, un rol important în angajarea tinerilor îl are Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă  (AOFM), care prestează servicii de orientare profesională şi facilitează procesul de angajare a tinerilor în câmpul muncii. Este  nevoie de colaborare şi parteneriat consolidat între instituţiile de învăţământ – AOFM – APL – agenţi economici, dezvoltarea serviciilor de mediere a muncii şi acordarea de facilităţi tinerilor care pentru prima dată se angajează în câmpul muncii.

Conform estimărilor AOFM  Ocniţa, în anul 2017 numărul de întreprinderi care au oferit locuri de muncă a fost 18, iar în anul 2016 -25. Numărul total al tinerilor din raionul Ocniţa cu statut de șomeri, conform datelor AOFM  în anul 2017  a fost  de 809.

Este necesar ca tinerilor să li se ofere mai multe mijloace, măsuri de stimulare şi un cadru juridic cît mai bun ca ei să se poată implica în activităţi economice de sine stătător. Acest lucru de asemenea ne va ajuta să oprim creşterea îngrijorătoare a numărului de tineri delincvenți, drepr răspuns al creșterii nivelului de sărăcie și a acceptării non-valorilor. Este nevoie de o pregătire profesională care să dezvolte cu adevărat deprinderile şi competenţele cerute pe piaţa muncii.

Crearea propriilor afaceri ar constitui o altă modalitate de participare însă mai puţin accesibilă, din motivul politicilor insuficiente de stimulare a participării tinerilor la viaţa economică.

Majoritatea tinerilor nu sunt abilitaţi să presteze o activitate economică, având capacităţi reduse de gestionare a banilor şi de planificare a resurselor financiare. De asemenea, observăm că valoarea banilor nu este suficient conştientizată de o parte din tineri, managementul acestora fiind haotic, aleatoriu, bazat pe necesităţile şi preferinţe de moment.

În concluzie, tinerii au constatat următoarele:

  1. Tinerii din localitate nu dispun de o pregătire profesională care să dezvolte competențele cerute pe piață, prin urmare aceștia risca sa rămână șomeri, să plece din localitate în căutarea unor studii mai bune sau să plece peste hotare în căutarea unui lucru necalificat.
  2. Serviciile de orientare profesională existente în raion nu dispun de suficiente parteneriate cu sectorul privat (in 2017, doar 18 oportunități de angajare au fost înregistrate de catre AOFM), iar tinerii nu beneficiază de toată informația cu privire la ofertele de angajare existente.
  3. Educația financiara si cursurile de orientare vocațională lipsesc cu desăvârșire din programul școlar, ceea ce împiedică îndrumarea tinerilor către segmentul de antreprenoriat sau valorificarea potențialului acestora, pe alte sectoare, în regiune.
  4. Serviciile acordate de AOFM pentru angajarea  tinerilor la nivel de raion lipsesc.

 

Pentru încurajarea participării tinerilor la viaţa economică, tinerii vin cu urmatoarele recomandări:

 

                        In atentia autoritatilor locale:

  1. Alocarea bugetului pentru organizarea cursurilor de antreprenoriat social.
  2. Initierea unei campanii de informare pentru tineri, în parteneriat cu Oficiul fortei de munca si cu sectorul privat, cu privire la oportunitatile de orientare si pregatire profesionala, instruire, oferte de munca etc.
  3. Renovarea si transformarea fostei clădiri a gimnaziului din or. Ocnita în Incubator de Afaceri, cu suportul ODIMM.

 

                        In atentia autoritatilor centrale:

  1. Stimularea la nivel de politici a parteneriatului între Ministerul educației, culturii și cercetării al Republicii Moldova, Ministerul Economiei si infrastructurii drumurilor, Ministerul sanatatii muncii si protectiei sociale în vederea facilitării mecanismului de referire a tinerilor la muncă din cadrul instituţiilor de învăţământ şi stimularea angajatorilor în a angaja tineri absolvenţi a instituţiilor de învăţământ.
  2. Elaborarea unui program pentru orientarea vocaţională a tinerilor prin introducerea acestui subiect în planul de activitate a psihologilor şcolari, în cadrul orelor de dirigenţie, educaţia civică, cu implementare din clasele gimnaziale;
  3. Elaborarea de politici de suport economic prin acordarea de granturi preferenţiale şi extinderea programelor de abilitare economică a tinerilor pe întreg teritoriul ţării.

 

DOMENIUL EDUCAȚIEI

În raionul Ocniţa funcţionează 20 şcoli generale,  4 licee,  1 colegiu. Numărul tinerilor care-şi fac studiile la liceu este de 305,  la colegiu de  – 266. Din elevii care încheie învăţământul gimnazial obligatoriu o parte îşi continuă studiile liceale, unii merg la şcoli profesionale, iar o altă parte completează rândul persoanelor neangajate în câmpul muncii. Gradul de dotare tehnică a instituţiilor de învăţământ este evaluat la un nivel mediu corespunzător. Problema lipsei cadrelor didactice este dificil soluţionată prin completarea cu cadre tinere. Tinerii se confruntă cu dificultăţi financiare la integrarea în învăţământul superior. Instituţiile de învăţământ superior de stat asigură parţial necesităţile de cazare ale studenţilor, ceea ce pentru o parte bună din studenţi rămâne a fi o problemă dificil de rezolvat, iar numărul şi mărimea burselor de stat nu le permite nici acoperirea unor costuri elementare. Este de menționat faptul că tinerii nu reclamă lipsa universităților sau educația la modul general, ci se referă, explicit, la modul în care școala pregătește tinerii pentru a-și asuma decizii sau pentru a-și alege o carieră, pentru o formație profesională și mai ales corespunderea acesteia cu cerințele actuale ale pieței muncii, precum și rigiditatea și lipsa ei de deschidere la schimbările socioeconomice care au survenit în societatea noastră. Programele de activitate extracuriculare ce oferă tinerilor posibilitatea de a-şi ocupa timpul liber în afara şcolii, şi respectiv să-şi dezvolte potenţialul şi creativitatea sa nu sunt suficient dezvoltate. Pe parcursul anului se desfăşoară astfel de activităţi de tip educativ: mese rotunde, TVC, concursuri sportive, festivaluri de cântece populare, patriotice, pascale. Tinerii nu beneficiază în măsură corespunzătoare de servicii de educaţie informală.

Tinerilor ar trebui să li se faciliteze accesul la instruire conform aptitudinilor intelectuale şi capacităţilor.  Este necesar de creat un echilibru între educaţia formală şi non-formală.

La întrebarea din studiul realizat de către Echipa de Voluntari Ce activităţi pentru tineri aţi dori să fie desfăşurate în localitate? tinerii au menționat:

  1. Cercuri pe interese (dans, pictură, sport, muzică etc.) (39%)
  2. Concerte/concursuri (27%)
  3. Şcoli de vară /seminare/mese rotunde (18%)
  4. Cursuri de studiere a limbilor străine (8%)
  5. Cursuri de calificare (7%)

 

În concluzie, am constatat următoarele:

  1. Tinerii manifestă un interes sporit în special faţă de cercurile de interese și concerte/concursuri.
  2. Lipsurile vizavi de ideea învățării continue, a formării și devenirii profesionale permanente, pentru a inocula la tineri ideea de flexibilitate, de adaptare, de modelare continuă a obiectivelor și acțiunilor.
  3. Tinerii sunt interesati de activitățile de voluntariat.
  4. Educaţia non-formală oferă un set de practici sociale necesare, utile pentru fiecare tânăr.

Prin formele sale specifice, activitatea educativă non-formală dezvoltă gândirea critică, formează competenţe şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, o simbioză între componenta cognitivă şi cea comportamentală. Educaţia non-formală oferă un set de practici sociale necesare, utile pentru fiecare tânăr, complementarizând celelalte forme de educaţie prin: valorificarea timpului liber din punct de vedere educaţional, promovarea experienţelor de viaţă prin participare voluntară, individuală sau în grup.

Pentru încurajarea participării tinerilor la educației formale și non-formale sunt necesare următoarele acţiuni:

Autoritatile locale:

  1. Asigurarea accesului tinerilor din localitatile rurale la Centrul de tineret din or. Ocnita prin introducerea unui mijloc de transport in zilele de simbata și duminica, orele 13.00-18.00
  2. Promovarea voluntariatului de către autoritățile locale prin organizarea concursurilor de premiere a celor mai activi tineri din regiune, prin promovarea imaginii tânărului activ etc.
  3. Contractarea unor formatori si crearea unui cerc de educatie continua pentru tinerii intre 25-35 ani pentru promovarea valorilor familiale, educatiei financiare, etc.
  4. Recunoasterea voluntariatului la admiterea în institutiile superioare de învățământ prin stabilirea unui punctaj
  5. Crearea unor forme specifice de activitate educativă non-formală, dezvoltă gândirea critică,
  6. Formarea competenţelor şi stimularea implicarii tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale,
  7. Valorificarea timpului liber din punct de vedere educaţional, promovarea experienţelor de viaţă prin participare voluntară, individuală sau în grup.
  8. Instruirea profesorilor pe marginea metodelor non-formale de educatie.

Rezultat al educației formale și non-formale sunt o serie de caracteristici ale tinerilor care apar la subiecții cercetării drept probleme, iar la autorități drept obstacole.

 

DOMENIUL ASIGURAREA ACCESULUI LA INFORMARE A TINERILOR

 

Tinerii din raion se confruntă astăzi şi cu problema accesului limitat, iar uneori lipsa accesului la informaţie. În raionul Ocniţa funcţionează 24 de biblioteci. Conform datelor oferite de către Direcţia Învăţămînt  gradul de dotare a acestora cu literatură în limba rusă este de 100%, iar în limba română este de 70%. Gradul de dotare a instituţiilor de învăţământ din raion cu literatură didactică constituie 60%.

Numărul de cititori tineri în anul 2017 a fost de 6800, menținîndu-se la acelașii nivel și în 2016. Fondul de carte este învechit, iar dotarea cu computer şi acces la Internet rămâne o necesitate.

Cauzele accesului limitat la informare sunt insuficienţa resurselor financiare pentru a completa fondurile de carte şi a asigura accesul la Internet tinerilor, precum și pasivitatea, indiferenţa tinerilor faţă de informaţia scrisă, monitorizarea ineficientă a informaţiei difuzate prin canalele TV, utilizarea inadecvată a serviciilor oferite de către sălile de computere.

În consecinţă nivelul de informare şi participare al tinerilor este redus. Tinerii nu dispun de informaţii adecvate pentru adoptarea unui mod sănătos de viaţă şi a unui comportament pro-social. Tinerii reuşesc în mică măsură să îşi promoveze drepturile şi să îşi realizeze responsabilităţile.

Conform studiului, sursele de informare cele mai frecvent folosite de tinerii din raionul Ocniţa s-au dovedit a fi internetul, televiziunea și prietenii/vecinii/rudele.

Pentru lărgirea spectrului pe marjinea acesului limitat la informare APL necesită să întreprindă  următoarele acţiuni:

  1. Asigurarea bibliotecilor cu carti in limba romana;
  2. Organizarea unui club de lectura;
  3. Activarea consiliilor scolare si instruirea acestora pe marginea metodelor de advocacy si drepturilor copiilor

4 Organizarea unui curs metodologic de utilizare a surselor online la efectuarea temelor pe acasa .

Cea mai întâlnită formă de participare a tinerilor la viaţa politică este participarea la vot, iar modalitatea de participare la viaţa civică este voluntariatul. În acest sens, putem concluziona ca tinerii nu percep alte forme de participare politică şi civică, deoarece nu sunt direct implicaţi. Formele de participare a tinerilor din r-n Ocnița la luarea deciziilor sunt diverse. Tinerii participă asociindu-se în consilii locale de tineret, asociaţii / organizaţii neguvernamentale, grupuri de iniţiativă, etc.

Din cele 56 de ONG din raion, numai unul este de tineret si activeaza. Tinerii membri ai ONG-urilor reprezintă 50 de persoane. În raion funcţionează un Consiliu Raional al Tinerilor şi 12 Consilii Locale ale Tinerilor, care întrunesc 280 membri. În ultimii doi ani, în raion au fost implementate  doar 2 proiecte pentru tineri, ceea ce reprezintă un număr mic pentru toate localităţile şi toţi tinerii din raion. Numărul consilierilor locali şi raionali cu vârsta până la 30 de ani este de 5. Acesta reprezintă un indicator relativ mic al participării tinerilor la luarea deciziilor locale în raionul Ocniţa.

Cauzele participării reduse a tinerilor rezidă în nivelul redus de informare, receptivitatea redusă a instituţiilor comunitare faţă de necesităţile tinerilor. În raion nu este dezvoltată experienţa implicării tinerilor în viaţa comunitară ca membri activi şi responsabili.  Nu este dezvoltată comunicarea şi colaborarea între grupurile de tineri, organizaţiile de tineret din localităţile în care sunt create cu tinerii care încă nu au reuşit să dezvolte activităţi participative.

În consecinţă, tinerii rămân pasivi şi indiferenţi faţă de propriile necesităţi. Lipsa interesului de a activa în mediul rural provoacă migraţia la oraş sau peste hotare a tinerilor.

 

Pentru încurajarea participării tinerilor la viaţa politică şi civică sunt necesare acţiuni privind:

  1. Implicarea anuală a tinerilor la elaborarea bugetului local și raional al raionului Ocnița;
  2. Alocarea resurselor necesare de catre APL pentru organizarea anuala a 5 cursuri ce promoveaza spiritul participativ al tinerilor din raionul Ocnița;
  3. Acumularea de cunoştinţe şi experienţe practice privind implicare tinerilor în viaţa politică a raionului prin participare la diverse activităţi cu caracter politic organizate de către instituţiile publice şi organizaţiile politice;
  4. Promovarea spiritului participativ şi stimularea iniţiativelor tinerilor în viaţa publică si politică a raionului;
  5. Sporirea nivelului de cultură civică şi politică în rândurile tineretului din raionul Ocnița

 

Sporirea nivelului de conştientizare a noţiunilor de cetăţenie democratică şi participare a tinerilor.

Insuficienta implicării tinerilor în viaţa culturală şi lipsa posibilităţilor de petrecere a timpului liber nu este percepută ca o problemă majoră şi este trecută cu vederea adesea atât de către tineri, cât şi de către APL. De aceea sunt necesare acţiuni de sensibilizare, privind necesitatea creării posibilităţilor de implicare în viaţa culturală a tinerilor, în special pentru tinerii din zonele rurale.

Pentru o participare mai largă a tinerilor la viaţa culturală sunt necesare următoarele măsuri:

  1. Crearea unor posibilităţi reale şi sensibilizarea tinerilor privind importanţa frecventării teatrelor, muzeelor, expoziţiilor şi cinematografelor pentru îmbogăţirea potenţialului individual si ridicarea nivelului cultural;
  2. Reabilitarea infrastructurii culturale şi sportive la nivel de comunitate;
  3. Organizarea cursurilor de teatru și poezie;
  4. Organizarea festivalelor de tineret pe diferite teme( patriotice,religioase,sociale).
  5. Constituirea dosarului de aplicare de către autoritățile locale in cadrul programului ”Capitala Tineretului”. Acest program, care va fi implementat de catre organizatiile de tineret locale, va permite dezvoltarea Centrului de Tineret si a programelor pentru tinerii din regiune. In acest context, grupul de advocacy din cadrul AO ”Paradis”, ar putea oferi suportul necesar la constituirea dosarului (mai multe detalii putem discuta la telefon).

 

Cauzele situaţiei curente se regăsesc în infrastructura distrusă şi nefuncţională pentru organizarea activităţilor de timp liber. Instituţiile publice nu reuşesc să îşi asume responsabilitatea de a produce servicii de timp liber tinerilor. Tinerii nu dispun de resursele şi deprinderile de a se implica în organizarea propriei odihne active.

Cel mai important factor care a influențat  realizarea acestui raport local la nivel de raionul Ocnița este Lipsa unui Centru multifuncțional de Tineret, care ar fi soluția optimă pentru prestarea serviciilor de implicare a tinerilor, de informare și ghidare, ce ar contribui direct la valorificarea resurselor, inclusiv financiare, pentru și împreună cu tinerii; orientarea profesională și vocațională.

Circa 50% din numărul tinerilor din raionul Ocnița  sunt cei care generează idei în dezvoltarea comunității și consideră importantă orice investiție în ei. Centru de Tineret ar deveni un cadru favorabil de întrunire a tuturor AFcategoriilor de tineri, de la 14 la 35 de ani, în deosebi a celor aflați în situație de risc, de participare în activități de dezvoltare personală și recreere, de realizare a potențialului, obținerea cunoștințelor, abilităților și aptitudinilor necesare pentru integrarea lor reușită în societate, un incubator al proiectelor prietenoase acestui grup țintă.

Tinerii din raion au particularitatea, faţă de alţi subiecţi sociali, de a fi confruntaţi cu o serie de alegeri/opţiuni care au consecinţe importante pentru viitorul lor; pentru mulţi dintre ei existenţa se înfăţişează ca un proiect supus permanentei dezbateri şi amendări. În mod tradiţional, perioada şcolară dezvoltă, prin metode specifice învăţământului, educaţia şi formarea individului, bazându-se în principal pe acumularea de informaţii. Şcoala nu răspunde însă tuturor nevoilor de informare pe care le are copilul sau adolescentul, ca membru al societăţii. Familia poate să completeze aceste lipsuri, dar adesea nu poate să o facă, datorită lipsei de timp sau sărăciei capitalului cultural sau experienţei sociale limitate. De acea este IMORTANT ca Centru de Tineret să fie amplasat separat de instituțiile școlare.

 

DOMENIUL SĂNĂTĂȚII

Ultimii ani au adus cu sine riscuri noi la care sunt expuși tinerii. Consumul de alcool, drogurile, fumatul, substanțele toxice des utilizate, sexul neprotejat, sunt cîteva din factorii care afectează sănătatea populației tinere.

Deoarece populaţia din zonele rurale şi din comunităţile sărace are acces redus la servicii de sănătate şi accesarea acestor servicii este mai mică, se simte o scădere continuă a interesului tinerilor faţă de propria sănătate. Motivele pentru care tinerii nu se adresează la servicii de sănătate sunt diverse: fie ca aceste servicii nu există în comunitate, fie ca tinerii sunt nepăsători faţă de sănătatea lor şi nu accesează serviciile de sănătate ori de câte ori au nevoie.

Maladiile cele mai des întâlnite la tineri cu vârsta între 16-30 ani sunt: afecţiuni acute ale organelor respiratorii, maladiile tractului gastrointestinal, maladiile pielii şi ţesutului subcutanat.

La Spitalul raional stau la evidenţă cu următoarele maladii: cardiovasculare – 233 persoane, tuberculoză — 2, hepatită – 73, gastrointestinale — 174, alcoolism — 36, narcomanie — 24, BTS — 8, HIV SIDA – 8, disabilităţi mintale – 372, disabilităţi fizice – 93, aparatul respirator – 17, oncologic – 35 persoane. Numărul persoanelor infectate cu HIV/SIDA, BTS şi a persoanelor care consumă drog nu este obiectiv din cauza existenţei unui tabu pentru adresarea la instituţiile medicale. Este în creştere numărul tinerilor care nu au putut face serviciul militar din cauza stării de sănătate.

Avorturile, naşterile premature, HIV/SIDA, infecţiile cu transmitere sexuală şi consecinţele acestora reprezintă principalele pericole care ameninţă sănătatea reproductivă şi sexuală a tinerilor din raion. Fumatul este răspândit printre bărbaţi şi femeile tinere în egală măsură. Majoritatea tinerilor recunosc că au început fumatul la o vârstă fragedă de 12-13 ani şi continuă, ştiind despre efectele dăunătoare ale tabagismului. Aproximativ la aceeaşi vârstă încep consumul de alcool.

Cauzele problemelor de sănătate ale tinerilor rezidă în informarea pentru un mod sănătos de viaţă insuficientă. Tinerii au încredere redusă în instituţiile medicale. Faptul că în raion funcţionează o singură clinică prietenoasă tinerilor, nu satisface în întregime necesităţile tinerilor. Serviciile medicale nu sunt apreciate la un nivel înalt de către tineri. Aceste sunt costisitoare şi accesul la ele este dificil. Tinerii cu vârsta mai mare de 18 ani, care nu sunt încadraţi într-o instituţie, nu dispun de poliţe medicale. La general, sărăcia răspândită are un impact negativ asupra sănătăţii tinerilor.

În consecinţă, tinerii ce duc un mod nesănătos de viaţă, cu devieri de comportament sunt supuşi riscului de a abandona şcoala, a intra în conflict cu legea şi a eşua în devenirea de cetăţean adult cu capacităţi depline. Consumul de alcool şi droguri este un factor care adesea duce la abuz, violenţă, crime, influenţează negativ reuşita şcolară şi profesională.

Conform datelor în anul 2017 prezentate de IP Ocnița, numărul infracţiunilor comise de tineret a atins cifra de 347 cazuri. Cele mai dese tipuri de infracţiuni comise de tineret sunt furturile, jafuri, huliganism, tâlhării, şi sunt comise preponderent sub influenţa alcoolului şi sau a drogurilor. Pe de altă parte, consumatorii de alcool şi de droguri sunt supuşi unor riscuri sporite de a-şi prejudicia sănătatea prin intoxicaţii superioare, accidente, traume, degradare fizică şi mintală.

 

În concluzie, am constatat următoarele:

  1. Tinerii din localitate dispun de acces redus la servicii de sănătate şi accesarea acestor servicii este mai mică.
  2. Scădere continuă a interesului tinerilor faţă de propria sănătate.
  3. Număr în creștere a tinerilor care nu pot face serviciul militar din cauza stării de sănătate.
  4. Serviciile medicale nu sunt apreciate la un nivel înalt de către tineri.

 

Pentru prevenirea problemelor de sănătate la tineri și implicarea APL  sunt necesare următoarele acţiuni:

— Organizarea în scoli a unor programe ce explică riscurile consumului de alcool, droguri si tabac;

— Implementarea cursurilor de educație sexuala în licee;

— Intensificarea serviciile de informare, consultanţă şi consiliere a tinerilor.

Promovarea educatiei ecologice si a unui mod sanatos de viata în regiune, în parteneriat cu AO PARADIS.

— Dezvoltarea deprinderilor tinerilor de a preveni problemele de sănătate prin dezvoltarea deprinderilor de autoprotejare şi de a cere la momentul oportun ajutorul medicilor.

Conform recensământului din anul 2014, numărul  populaţiei este de 47,4 locuitori, inclusiv  numărul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16-30 ani în raionul Ocniţa este 10492, ce constituie 18,53% din numărul total al populaţiei. Numărul tinerilor mediul rural este 6496, iar numărul tinerilor mediul urban — 3996.

Din Raportul local al tinerilor din Ocnița

About rciumac

Check Also

«Siguranța prin recensământul armelor: Controlează, Raportează, Protejează»

Inspectoratul de Poliție Ocnița se alătură Campaniei «Siguranța prin recensământul armelor: Controlează, Raportează, Protejează» Inspectoratul …

Добавить комментарий