Home / Cotidian / Pedagog — nu este o profesie, este un fel de a fi, este ceea ce fac cu dăruire, cu pasiune, cu dragoste

Pedagog — nu este o profesie, este un fel de a fi, este ceea ce fac cu dăruire, cu pasiune, cu dragoste

Tina STANCIU: Pedagog — nu este o profesie, este un fel de a fi, este ceea ce fac cu dăruire, cu pasiune, cu dragoste

 

Eroina acestui interviu este un OM al Luminii ce se dăruie Vieţii cu dragostea şi atitudinea Sa faţă de lume. Este pedagog la LT «M. Sadoveanu» din or. Ocniţa şi, se numeşte Tina STANCIU.

 

— Ne povestiţi despre Dvs, despre familia în care v-aţi născut.

M-am născut într-o familie unde Omenia și Dragostea erau puse în capul mesei, unde Întelegerea și Respectul mergeau mână de mână, unde se știa să se bucure de orice răsărit de Soare, de fiecare picătură de rouă, de fiecare zâmbet de copil. M-am născut în cei mai frumoși ani ai părinților mei, am avut o copilarie cu toate „nebuniile” ei. Tata, fiind unicul bărbat în familie, mereu a avut grijă de „fetele lui”-așa ne zicea.El a fost și este Bărbatul pe care îl respect și îl iubesc pentru că s-a dăruit  nouă.Mama…este Unică, este Sfântă, este cea de la care învăț toată viața, chiar și acum… Mi-a dat  atâtea sfaturi și povețe pe care nu le înțelegeam cu câțiva ani în urmă și acum, fiind mamă, înteleg ce încerca să-mi zică, ce încerca să altoiască în sufletul meu. EA este modelul meu în toate!

— Care sunt acele valori altoite de părinţi ce Vă remarcă personalitatea?

Din păcate, în zilele noastre tot ce are valoare nu este prețuit și se prețuiește tot ce, de fapt, nu are valoare. Încă în copilarie Mama mi-a zis că valoare are tot ce nu poate fi cumpărat. Familia, Părinții, Copiii, Sinceritatea, Dragostea, Prietenia, Omenia, Educația sunt cele mai prețioase valori pentru mine! Aceste valori fac Viața –Viață și Omul-Om!

— Visele din copilărie peste ani au devenit realitate sau nu?

Ehehe, dacă încep să vă povestesc de vise, va fi nevoie de ceva timp. Sunt o visătoare de când mă știu.Unele vise deja au devenit realiatate, dar mai am încă vreo câteva sute. Dacă aș vorbi doar de visele  din copilarie, atunci aș putea spune cu fermitate că le-am realizat, dar mai am un singur vis-nu vreau să pierd copilul din mine…căci doar fiind copil –înțelegi copiii. Așa că vreau să ramân „un copil mare”.

— Destinul l-aţi înfrăţit cu pedagogia. De ce? Ce înseamnă pentru Dvs profesia de Pedagog?

Nu este o profesie, este un fel de a fi, este ceea ce fac cu dăruire, cu pasiune, cu dragoste. Este ceea ce-mi face sângele să-mi fiarbă și inima să-mi bată! Profesie este ceea ce faci pentru bani, dacă Profesorii ar munci pentru bani, nu cred că școlile ar avea profesori. Deși am o vechime în muncă doar de 15 ani, știam că voi fi profesor încă din copilarie. Jocul meu preferat era ” jocul de-a școala”. Mama mea, fiind profesor de matematică, mereu era „bogată” în caiete și cu haina de cretă. Nici nu știam că există și alte profesii, credeam că cel mai frumos este să fii profesor — nu am greșit! Profesorul nu are cont în bancă, nu are vilă cu douăzeci de camere, nu are afaceri prospere prin țară, dar are un Suflet cât Galaxia! Noi suntem unicii norocoși care nu ne numărăm anii după buletin, ci după vârsta mereu aceeași, care înflorește în bancă!Tot noi, profesorii, constatăm cu surprindere că într-o zi vom ieși la pensie și nu întelegem de ce inima bate ca la 18 ani. E frumos să fii profesor!

— Cum a fost startul activităţii profesionale şi, unde?

Orice început e greu, dar e frumos! Startul meu, în calitate de profesor, a fost în Gimnaziul Ocnița-gimnaziul pe care l-am absolvit și care m-a primit, deja în calitate de profesor, cu brațele larg deschise. Am devenit colegă cu profesorii mei, care m-au ajutat și m-au îndrumat ca pe o fiică a lor. Domnul Ploșniță Gavriil Grigore mi-a urat drum bun și mi-a zis că este sigur că voi face față, sper că nu l-am dezamăgit. Tot în gimnaziu activa și mama mea, ea era cea care, probabil, avea cele mai mari emoții. Stiu că într-o zi mi-a zis ”Să știi că dacă văd că nu faci față cerințelor, scriu cerere de eliberare din numele tau”. De atunci, fac tot posibilul să nu o dezamăgesc.

— Cât de mulţumită sunteţi astăzi de ceea ce faceţi?

Sunt mulțumită de tot ceea ce fac.Nu pot să zic că nu am zile când îmi vine să las tot și să mă duc „pe lume”, dar am oameni dragi care mă susțin, care mă încurajează și momentele grele trec. Nu mă văd activând în alt domeniu. Pedagogia e „habitatul”  meu.

— Discutând cu mai mulţi elevi, am aflat că ei Vă adoră şi iubesc felul cum le predaţi lecţia. Ne spuneţi ce calităţi Vă ajută ca să fiţi pentru mulţi dintre ei cea mai îndrăgită profesoară.

Iubesc Copiii-acesta e secretul. Îi  iubesc absolut pe toți. Cu ei sunt mereu tânără, mereu în mișcare, mereu cu buna dispoziție, nu a trecut nicio zi din activitatea mea să nu fi învățat ceva de la ei. Ei învată de la mine și eu învăț de la ei. M-au învățat cum să zâmbesc când plouă în sufletul meu, cum să mă bucur de fiecare lecție, cum să-mi păstrez calmul. Copiii nu-și amintesc ceea ce încerci să-i înveți. Ei își amintesc ceea ce ești. Deaceea încerc să fiu, pe lînga profesor, prietenul lor și omul lor de încredere.

— Ce faceţi atunci când vin cu temele nepregătite? Cum îi motivaţi să fie mai buni şi să studieze limba engleză?

Uhh, nu-mi place când vin cu temele nepregătite. Există, însă, momente când dorințele lor intră în contradicție cu dorințele mele, cu regulile pe care le respect sau cu ceea ce percep a fi normele morale. Atunci încep adevăratele provocări pentru mine. Acest lucru presupune pe de o parte, să ai puterea de a te detașa de propriile gânduri și emoții pentru a privi situația cu calm și obiectivitate, iar pe de alta parte, să ai o viziune deschisă pe termen lung asupra devenirii elevilor.

Fiecare elev e unic, deaceea atunci când vin nepregătiți, încerc să aflu adevărata cauză, apoi hotărâm împreună ce facem.Iubesc când elevii înteleg pentru ce vin la lecție, apelez mereu la cumsecădenia lor și sunt mulțumită când își asumă responsabilități.

Nu este greu să-i motivez să învețe limba engleză, pentru că este cea mai frumoasă limbă străină, în viziunea mea! O limbă te va plasa pe un coridor pentru toată viața ta. Două limbi îți vor deschide toate ușile întâlnite. Atunci când înveți o limbă străină, descoperi o altă lume, alte tradiții, obiceiuri. Învățând o limbă străină nu învățăm numai cum gândesc și cum simt alte societăți, ceea ce au experimentat, valorile și cum se exprimă, ci avem totodată o oglindă culturală în care putem să vedem mai clar propria noastră societate. Să cunoști o altă limbă este ca și cum ai avea încă un suflet”

— Ce diferenţă este între primele promoţii din activitatea Dvs şi cele de astăzi?

Nu am încercat să caut diferența, accept elevii așa cum sunt ei, pentru că fiecare generație e unică și este o provocare pentru mine să-i descoper, să cresc împreună cu ei și să învăț de la ei. Da, să învăț, pentru că de la  fiecare generație învăț ceva nou. Cu fiecare generație am momente când râd în hohote, dar și Măria Sa Lacrima, uneori vine în ochii mei, atunci când îi văd crescând și devenind absolvenți, eu, trebuie să-mi iau rămas bun și, cu sufletul sfâșiat, sunt gata să întîmpin o nouă generație.

— Ne spuneţi ceva date şi din viaţa personală? Cum reuşiţi să combinaţi rolul de soţie, mamă şi profesoară. În care rol Vă simţiţi cea mai fericită şi împlinită?

Sunt o mama fericită, o soție iubită și înțeleasă, sunt o fiică alintată și mereu mi-am dorit să fiu un Profesor respectat. Încerc să combin viața personală cu cea profesională pentru a crea o armonie în tot ce fac. Sigur că uneori o dau în bară, dar, doar cel ce nu încearcă –nu greșește.Știu că uneori copiii mei nu au parte de toată atenția mea, pentru că mi-am „mobilat”viața cu evaluări, teze, concursuri și uneori nu sunt o mamă perfectă…dar îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-a binecuvântat cu doi copii minunați, care mă iubesc așa cum sunt, și cu un soț, care ştie să asculte și  să mă încurajeze atunci când las „aripile” în jos.

— Care sunt cele mai importante realizări ce Vă provoacă o mândrie aparte?

Cea mai mare realizare a mea este Familia-de ea sunt mândră cu toata suflarea mea. Am o fiica în clasa a 11-a, ea este primăvara mea, este floarea pe care o cresc cu multă dragoste și dăruire. La ea vin atunci când am nevoie de gingășie.Este uimitor de frumos să fii mamă de fată și eu sunt o norocoasă să am o fiică ca ea. De 9 ani deja, sunt mamă de băiat și trăiesc emoții aparte.El este motorașul familiei, este plin de energie și ne încarcă pe toți cu energia sa. Este definiția Dragostei, este Lumina ochilor, este cel ce-mi desenează un zimbet pe buze de fiecare dată când mă îmbrățișează.

— Ce calităţi apreciaţi la oameni?

În general apreciez Oamenii, cu bune şi rele. Toți suntem diferiți, deaceea viața este interesantă. Respect oamenii ambițioși, oamenii care știu ce vor de la viață, oamenii cu simțul umorului, oamenii respectuoși și generoși, oamenii care au frica de Dumnezeu și își trăiesc viața frumos și cinstit.

— Astăzi, pentru ceea Cine sunteţi, în primul rând, cui spuneţi MULŢUMESC!

— Lui Dumnezeu! El mi-a dăruit tot ce am: doi îngeri care-mi veghează viața-Mama și Tata, unul din Împărăția Cerului și altul, de aici, de pe Pamânt. Tot El mi-a dăruit un soț, care-mi este cel mai devotat prieten și cel mai aspru critic.  Dumnezeu m-a binecuvântat să fiu Mamă și să înțeleg unde era ascunsă adevărata Fericire. Si tot cu ajutorul lui Dumnezeu încerc să motivez, să educ, să daruiesc, să construiesc destine  în sălile de clasă .

— În viziunea Dvs, cât de perfest este sistemul educaţional. Ce schimbări aţi realiza, dacă ar fi o asemenea posibilitate?

Nu cred că există ceva sau cineva perfect. Mereu este loc pentru ceva mai bun. Sistemul educațional are atât plusuri cât și minusuri, nu am sa vorbesc acum despre ele, dar aș avea o singură chemare către cei din Minister:”Lăsati profesorii să se ocupe de copii ,nu de hârtii”

— Un mesaj de la Dvs adresat tuturor elevilor.

”Învață tot ce poți, de fiecare dată când poți, de la oricine poți; mereu va veni o vreme când vei fi recunoscător că ai făcut lucrul acesta”. Vă rog, deveniți oameni buni, iubitori, frumoși sufletește! Gândiți-vă la visele voaste, nu fiți conturați de note, poate că visele voastre nu depind de nota la matematică sau engleză. Continuați să lucrați asupra personalității voastre, aveți o viață întreagă pentru asta! Tot ce faceți-faceți cu dragoste și o să aveți o viață frumoasă, precum și voi sunteți cei mai frumoși! Vă iubesc, vă respect și vă îmbrățișez pe toți cu drag!

— Ce urare aveţi pentru toţii colegii, cu prilejul Zilei Pedagogului?

Dragii mei colegi!

Primiţi cele mai calde şi sincere felicitări cu ocazia zilei noastre profesionale – Ziua Profesorului.

Contribuția dumneavoastră la dezvoltarea personalităţii fiecărui copil este crucială. Am fost şi rămânem promotorii bunătăţii, demnităţii umane şi cei mai buni prieteni ai elevilor şi părinţilor. Profesorilor nu le-a fost niciodată uşor. De aceea profesează doar cei mai buni şi devotaţi cauzei de educare a oamenilor. Astăzi, profesorii se află în centrul vieţii sociale, aplică noi programe educaţionale, noi metode de lucru, realizează proiecte ştiinţifice, pentru că la baza profesiei didactice stă creativitatea. Anume ea ne ajută de fiecare dată  să cunoaștem şi să înţelegem lumea împreună cu elevii noștri.

Datorită talentului şi măiestriei Dumneavoastră ajungeţi la inimile elevilor şi discipolilor. Şi anume de  profesori depinde cum va arăta societatea noastră în viitor.

Vă mulţumesc, stimaţi profesori, pentru munca nobilă, fidelitatea faţă de profesie, efortul zilnic depus pentru  creşterea şi educarea tinerelor generaţii.Vă doresc bucurii, sănătate, succese, optimism şi nu în ultimul rînd, elevi motivaţi, curioşi şi recunoscători.

 

Reporter EDIT Ocniţa

About rciumac

Check Also

”PRIMII PAȘI ÎN ANTREPRENORIAT, MANAGEMENT ȘI OPORTUNITĂȚI DE FINANȚARE”

”PRIMII PAȘI ÎN ANTREPRENORIAT, MANAGEMENT ȘI OPORTUNITĂȚI DE FINANȚARE” Anunt_IFAD  

Добавить комментарий

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.