Din tainele barajului de la Naslavcea

 

http://fcb.in.ua/

 

Într-o anchetă publicată pe investigatii.md se scrie că  Moldova ar fi făcut mai multe cedări Ucrainei, inclusiv şi o parte din teritoriul ţării, necesar pentru infrastructura complexului Hidroenergetic Dnestrovsk. Astăzi, potrivit organizațiilor de mediu și a unor politicieni, intenția ucrainenilor de a-și dezvolta afacerea și a construi alte șase hidrocentrale, pune în pericol aprovizionarea cu apă a mai multor localități de pe ambele maluri.

DISPARE APA DIN NISTRU

Nodului hidrotehnic de la hotarul moldo-ucrainean a fost pus în funcțiune în anul 1983. De atunci Nistrul a început să piardă anual o cantitate enormă de apă. Exploatarea celor două bazine de la Novodnestrovsk – bazinul central şi lacul-tampon – a provocat pierderea anuală a circa 2 kilometri cubi, apă cât curge pe râul Prut în decursul unui an.

Cu toate acestea, în 2002, a fost dată în exploatare Centrala hidroelectrică nr. 2 (ГЭС 2) instalată în barajul de la Naslavcea; în 2009, a fost inaugurată Centrala hidroelectrică de acumulare (ГАЭС), iar în 2012 – un bazin artificial cu capacitatea de 35 de milioane de metri cubi de apă ce acoperă o suprafață de 250 de hectare.

În anul 2016 nivelul apei scăzuse considerabil, constituind 1/3 din norma corespunzătoare.

Recent, Uсraina și-a anunțat intenția să instaleze în total şapte generatoare la această centrală şi să construiască alte şase hidrocentrale.

La această decizie au reacționat apărătorii mediului și unii politicieni moldoveni, care au spus că va aduce daune naturii și va pune în pericol aprovizionarea cu apă a mai multor localități de pe ambele maluri.

ÎNTRE TIMP…

Pentru dezvoltarea Complexului hidroenergetic, autoritățile ucrainene au amenajat la hotarul cu Moldova trei lacuri imense, care au o capacitate de apă cât curge pe Prut într-un an de zile. Energia electrică obținută din hidroenergie costă de trei ori mai mult decât la centralele atomice.

În scopul de a mări capacitatea acestui complex, Ucraina a mai cerut în august 2017 peste 19 hectare de la Moldova, un teren aflat mai sus de barajul Naslavcea pentru a lărgi și mai tare unul din cele trei lacuri. În afară de aceste lucrări care se efectuează la Complexul Dnestrovsk, Ucraina și-a anunțat intenția să construiască alte șase hidrocentrale mai la nord. Partea ucraineană solicită ca reţeaua hidroenergetică modificată să funcționeze în continuare după regulile de exploatare din 1987, pe care oricum nu le respectă. Conform acelorași reguli, Ukrhidroenergo este obligată să asigure un debit constant de cel puţin 120 de metri cubi pe secundă, însă înregistrările Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Moldova arată că la punctul Naslavcea există scurgere doar în orele de vârf. Şi mai grav este faptul că, potrivit directorului Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Moldova, autoritățile moldovenești nu pot fi sigure nici măcar de această cantitate. Stația hidrologică din Moghiliov-Podolsk nu funcționează din 2015.

Deci, pentru o exploatare „normală”, a Complexului hidroenergetic Guvernul de la Kiev a înaintat Chişinăului pe 25 august 2017 un proiect de Acord privind asigurarea funcţionării Complexului hidroenergetic nistrean pentru a obţine în arendă terenul dorit pentru o perioadă de 49 de ani, iar valabilitatea Acordului privind funcţionarea complexului să fie 99 de ani cu o prelungire automată pentru acelaşi termen. Aceasta chiar dacă Kievul a ignorat cerinţele Chişinăului formulate în protocolul din 2013 ale unui acord privind funcţionarea Complexului nistrean, în special solicitările cu privire la debitul de 250 de metri cubi pe secundă.

Și astăzi este în proces de negociere.Nu există garanții clare pentru RM ce ține de volumul de apă, care va fi asigurat mai jos de barajul nr.2. Sunt autorități care susțin semnarea acestui Acord, în pofida faptului că arenda acestui spaţiu, în opinia unor experţi moldoveni, ar duce inevitabil la pierderea în totalitate a posibilității Moldovei de a interveni în reglementarea scurgerii Nistrului pe teritoriul Moldovei.

Totodată, mai multe organizaţii ecologiste au semnalat că acordul pe care urmează să îl semneze cele două ţări, referitor la Complexul hidroenergetic Dnestrovsk ar dezavantaja Chişinăul şi nu stipulează compensarea daunelor aduse ecosistemului râului Nistrul, din partea Ucrainei, care intenţionează să mai construiască alte 6 hidrocentrale.

Vorbind despre problemele ecologice ale Moldovei, Vasyl Kotko, preşedintele Asociaţiei Energetice din Ucraina, a declarat în cadrul unei adunări a comunităţii energetice că „fiecare trebuie să reprezinte interesele sale. Noi, ucrainenii, reprezentăm interesele noastre. Şi dacă Moldova are probleme, să şi le rezolve!”, a indicat el.

CUM A AJUNS BARAJUL DE LA NASLAVCEA SĂ FIE DOAR A UCRAINEI

După darea în exploatare a Centralei hidroelectrice nr.2, potrivit Wikileaks, în 2003, grănicerii moldoveni au intrat pe teritoriul Complexului hidroenergetic, au alungat muncitorii și au instalat un post. În plus, Moldova a solicitat 20% din veniturile complexului. (RSS Moldovenească a oferit în 1981circa 18 hectare pentru acest complex, echivalentul a 25 de stadioane de fotbal, teren care a revenit după 1991 sub suveranitatea R. Moldova).

Drept reacţie, fostul ambasador al Ucrainei la Chișinău, Serghei Pirojkov, a făcut în 2007 declarații dure la adresa Chișinăului, respingând acuzaţiile că Ucraina a violat teritoriul suveran al R. Moldova. El a accentuat că, în pofida speculațiilor, Moldova nu a revendicat niciodată proprietatea asupra Complexului hidroenergetic nistrean.

Potrivit anchetei publicate de Ilie Gulică pe investigatii.md, în documentul Departamentului de Stat al SUA, se subliniază că Pirojkov a legat recunoașterea drepturilor privind proprietățile moldovenești în Ucraina, negocierile la prețurile energiei electrice și participarea Ucrainei la soluționarea diferendului transnistrean de problema Complexului Dnestrovsk. „La 20 mai 2008, în timpul vizitei vicepremierului Igor Dodon la Kiev, acesta a negociat cu oficialii ucraineni livrarea și prețul la energia electrică. Moldova importa atunci din Ucraina 70% din energia electrică, la prețul 0,04 USD pentru un KWh. Prețul pentru R. Moldova era mult mai mic decât cel pentru consumatorii ucraineni, 0,062 USD. Moldova a fost de acord cu cererile Kievului privind majorarea treptată a prețurilor până în iulie 2009”, se menţionează în acelaşi document.

În 2008, se menţionează în aceeaşi notă a Departamentului de Stat al SUA, că părţile ucraineană şi moldovenească au ajuns la un compromis: „În schimbul recunoașterii de către Chișinău a proprietății întregi asupra Complexului hidroenergetic nistrean, Kievul recunoaște, la rândul său, 60 de întreprinderi moldovenești pe teritoriul Ucrainei și cade de acord să furnizeze energie electrică ieftină până în iunie 2009”. Această energie a ajuns, până la urmă, la fel de scumpă ca înainte, la consumatorii moldoveni prin „Energo-Partner” Kft.

În februarie 2010, a fost stabilit temeiul juridic pentru cedarea barajului de la Naslavcea către Ucraina. Fostul premier al Moldovei, Vlad Filat, şi omologul său de la Kiev, Iulia Timoşenko, au semnat un protocol secret cu privire la recunoașterea întreprinderilor şi altor proprietăți ucrainene de pe teritoriul R. Moldova care s-au aflat la 1 decembrie 1990 în evidenţa ministerelor de subordonare unional-republicană.

Astfel, Ucraina are în proprietate barajul de la Naslavcea, în baza protocolului din 2010, pe care este instalată Centrala hidroelectrică nr. 2. Acest teritoriu este îngrădit de către autoritățile ucrainene.

UCRAINA A SISTAT CONSTRUCȚIA CELOR ȘASE HIDROCENTRALE (La nivel de promisiune)

După cea de-a doua întâlnire a Comisiei moldo-ucrainene cu privire la protecţia şi utilizarea stabilă a fluviului Nistru, Ucraina, la nivel de promisiune, sistează orice lucrări la construcţia hidrocentralelor, până la efectuarea evaluării impactului strategiei de mediu în context transfrontalier. Guvernul ucrainean, în anul 2016 a decis că râul Nistru are nevoie încă de 6 hidrocentrale. Proiectul este inclus în programul de dezvoltare hidroenergetică până în anul 2026.

În decembrie 2017, premierii Pavel Filip și Volodimir Groisman au semnat o adresare comună către Comisia Europeană pentru obținerea asistenței de expertiză pentru efectuarea unui amplu studiu ecologic de impact pe tot bazinul râului Nistru. Crearea Comisiei mixte privind utilizarea stabilă și protecția bazinului fluviului Nistru este prevăzută în Acordul de la Roma din 2012 privind cooperarea în domeniul protecției Nistrului.

Într-un interviu pentru moldova.europalibera.org, directorul asociației Eco-Tiras, Ilia Trombițchi spune că interesul primordial al Ucrainei este finalizarea nodului hidrotehnic nistrean. Și în acest caz Ucraina are necesitatea semnării acordului cu Republica Moldova, care va include arenda teritoriului moldav pentru a ridica nivelul barajului de buffer sau tampon la 8 metri. Pentru aceasta au nevoie de pământ moldovenesc și de acest acord. Practic, acordul ca atare nu este interesant nici pentru Republica Moldova, nici pentru Ucraina, dar această arendă este o parte a acordului. Iată de ce deja mai mult de zece ani merg negocierile privind acest acord, merg în secret, asta e o decizie bilaterală, dar lumea, totodată, cunoaște ce se întâmplă acolo și în consecință noi vedem că Moldova… Construcția acestor șase hidrocentrale mai mult este un business al mafiei; banii vor fi spălați în timpul construcției și cam atât.

Într-un interviu pentru Observatorul de Nord, Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, menționează că este foarte important să-și asume întreaga responsabilitate și Chișinăul, și Kievul, iar cele șase baraje trebuie scoase cu totul din agenda guvernanților de la Kiev. Este o aventură totală care o să distrugă fluviul Nistru. Cei care văd bani în Nistru trebuie să vadă, în primul rând, apă, cultură, istorie, că acesta este râul ființei noastre naționale, râul devenirii noastre în istorie. Nu pur și simplu am trântit un baraj, punem contorul și numărăm câți kilowați facem și pe de altă parte câți bani adunăm.

În baza Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului fluviului Nistru, semnat la Roma la 29 noiembrie 2012, în ambele state, se realizează proiectul Fondului Ecologic Global «Facilitarea cooperării transfrontaliere și gestionarea integrată a resurselor de apă în bazinul râului Nistru», care face o analiză aprofundată a bazinului râului Nistru, cu evidențierea problemelor și riscurilor transfrontaliere.

EDIT Media