Home / Cotidian / Mișcați-vă pentru sănătate

Mișcați-vă pentru sănătate

Mișcați-vă pentru sănătate

În fiecare an, la 10 mai, statele membre a OMS sunt încurajate să promoveze activitatea fizică sub genericul „Mișcați-vă pentru sănătate”.

În acest an acțiunile de promovare a sănătății cu prilejul Zilelor Europene a mișcării pentru sănătate și de prevenire a obezității se vor desfășura în perioada 10 – 21 mai.

Scopul acestei inițiative este de a sensibiliza publicul cu privire la beneficiile activității fizice în prevenirea bolilor netransmisibile și obiectivele principale, fiind:

  • sensibilizarea publicului cu privire la beneficiile activității fizice în prevenirea bolilor netransmisibile și promovarea bunele practici;
  • încurajarea populației pentru practicarea activităților fizice în timpului liber, la locul de muncă, la școală, în comunitate, acasă.
  • promovarea comportamentelor sănătoase prin practicarea activității fizice și sportului și abordarea problemelor legate de sănătate prin evitarea consumului de tutun, alcool, alimentației nesănătoase, reducerea violenței, stresului și izolării sociale.

Activitatea fizică este definită, ca orice mișcare a corpului produsă de mușchii scheletici, care necesită cheltuieli de energie și este un mijloc fundamental de îmbunătățire a sănătății fizice și mentale ale oamenilor. Aceasta reduce riscurile multor boli netransmisibile și aduce beneficii societății, prin creșterea interacțiunii sociale și implicarea comunității și cuprinde o investiție în generațiile viitoare.

La nivel mondial, lipsa de activitate fizică este estimată a fi cauza principală pentru aproximativ 21-25% din cazurile de cancer de sân și de colon, 27% de diabet zaharat și aproximativ 30% de boli cardiace ischemice.

Lipsa de activitate fizică este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru sănătate și este estimat să atribuie un milion de decese pe an în regiunea europeană. Fiecare an este marcat de o pierdere de 8,3 milioane de ani pierduți sănătoși de viață (DALY), ca rezultat al inactivității fizice. Mai mult de jumătate din populația regiunii nu este suficient de activă pentru a satisface recomandările de sănătate. Statisticele OMS denotă, faptul, că 6 din 10 persoane de peste 15 de ani din Regiunea Europeană niciodată sau rareori nu practică activități fizice sau sport și mai mult de jumătate dintre ei, niciodată sau rareori nu practică alte tipuri de activitate fizică, cum ar fi ciclism, dans sau grădinărit.

 

În Republica Moldova, conform Studiul prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile (STEPS, Moldova 2013) mai mult de 10% din populația adultă (de vîrsta18-69 ani) nu practică activitatea fizică zilnic, conform recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate şi anume, efectuarea a 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână sau echivalentul ei. Prevalența sedentarismului este mai înaltă în zona urbană în comparație cu cea rurală și sporește o dată cu vârsta.

Activitatea fizică moderată, practicată zilnic aduce numeroase beneficii pentru sănătatea oamenilor, inclusiv:

  • reduce riscul apariției anumitor boli cronice: hipertensiunea arterială, accidentele vasculare cerebrale, bolile coronariene, diabetul zaharat tip 2, osteoporoza și cancerul de colon,
  • contribuie la bunăstarea psihologică și reduce stările de anxietate și depresie ușoară și moderată,
  • este eficace în prevenirea și tratamentul obezității, inclusiv la copii și adolescenți.

Adulții au nevoie de cel puțin 150 de minute/săptămână de activitate fizică de intensitate moderată (mers pe jos, urcatul scărilor, grădinărit, dans, tenis de masă, etc.), sau de cel puțin 75 de minute/săptămână de activitate viguroasă (înot, ciclism, volei, alergat, etc.) sau o combinație de activitate moderată și viguroasă. Copiii au nevoie de cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată până la intensitate viguroasă în fiecare zi.

IF

Principala barieră ce duce la nerespectarea programelor de activitate fizică este lipsa timpului. Nu este neapărat necesară stabilirea unui program de 30-60 min/zi de continuă activitate fizică. Aceasta poate fi fracționată în perioade mai scurte, de câte 10 min, de-a lungul zilei, 3-6 reprize fiind suficiente pentru respectarea recomandărilor. Mersul pe jos poate fi ușor integrat in programul zilnic, fiind efectuate în pauzele de masă, în compania prietenilor sau familiei, la cumpărături, sau pur și simplu, renunțând la mijloacele de transport.

REȚINEȚI:

  • Pentru reducerea riscului de apariție a afecțiunilor cronice la adulți — activitate fizica de intensitate moderata, cel putin 30 min pe zi, 7 zile pe săptămână.
  • Pentru managementul greutății corporale — activitate fizică de intensitate moderată – viguroasă, timp de minim 60 minute pe zi, 7 zile pe săptămână, fără a depăși în același timp recomandările privind aportul caloric.

 

Pentru a stopa și inversa tendința actuală privind prevalența sedentarismului, în Comitetul Regional OMS pentru Europa in cadrul celei de-a 65 Sesiune care a avut loc la 14-17 septembrie 2015 în orașul Vilnus, Lituania a adoptat Strategia în domeniul activității fizice pentru Regiunea Europeană a OMS pentru perioada 2016 — 2025 (EUR RC65/9). Scopul strategiei fiind încurajarea țărilor pentru creșterea nivelului de activitate fizică prin:

  • promovarea activității fizice și reducerea comportamentului sedentar;
  • asigurarea accesului la locuri/medii atractive și sigure pentru practicarea activității fizice;
  • asigurarea de șanse egale pentru activitatea fizica, indiferent de sex, vârstă, venit, educație, etnie sau de invaliditate; 
  • eliminarea barierelor și facilitarea activității fizice.

Un alt factor de risc important ce cauzează dezvoltarea bolilor netransmisibile este obezitatea. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) obezitatea a atins proporții epidemice. În ultimele două decenii, numărul persoanelor cu această problemă s-a triplat, iar dacă nu se iau măsuri urgente și eficiente, numărul estimativ în Europa va fi de 150 milioane de adulți obezi (aproape 20% din populație), dintre care 15 milioane de copii și adolescenți obezi. Obezitatea este responsabilă pentru aproximativ 80% din cazurile de diabet zaharat de tip 2, pentru 35% din bolile de inimă și pentru 55% din cazurile de hipertensiune arterială în rândul adulților din Regiunea Europeană. Și se estimează, că excesul de greutate și bolile asociate cu obezitatea reprezintă 7% din totalul costurilor asistenței medicale în UE.

Din aceste motive s-a decis, ca din anul 2010 să se celebreze anual Ziua Europeană de prevenire a Obezității (ZEO) în toate țările europene Europă, în a treia zi de sâmbătă a lunii mai. În anul 2016 ZEO va avea loc la 21 mai și se va desfășura sub genericul:“Acționați pentru un viitor sănătos”.

Scopul evenimentului este de a spori cunoașterea și înțelegerea necesității unei acțiuni atât la nivel european, cât și național pentru a îmbunătăți prevenirea, tratamentul și îngrijirea persoanelor cu obezitate. Obiectivele evenimentului sunt::

  • Sensibilizarea publicului privind riscurile excesului ponderal şi al obezităţii pentru starea de sănătate şi importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos, care presupune atât o alimentaţie echilibrată, cât şi mişcare;
  • Acordarea suportului cetăţenilor supraponderali şi obezi ca să-și gestioneze greutate pentru a-şi îmbunătăţi starea de sănătate și calitatea vieții.

 

Excesul de greutate și obezitatea sunt definite, ca fiind o acumulare anormală sau excesivă de grăsime, care poate afecta sănătatea generală. Indicele de masă corporală (IMC) este un indice simplu de greutate, care este frecvent utilizat pentru a clasifica excesul de greutate și obezitatea la adulți. Acesta este definit ca greutatea unei persoane în kilograme împărțit la pătratul înălțimii sale în metri (kg / m2). Definiția OMS este:

  • un IMC mai mare sau egal cu 25 este supraponderal.
  • un IMC mai mare sau egal cu 30 este obezitatea.

La nivel global, mai mult de 1,9 miliarde de oameni sunt supraponderali și peste 600 de milioane sunt obezi. Datele statistice, denotă că:

  • aproximativ 13% dintre populația adultă (11% dintre bărbați și 15% dintre femei) au fost obezi.
  • 39% dintre adulții cu vârsta de peste 18 ani (38% dintre bărbați și 40% dintre femei) au fost supraponderali.
  • și circa 42 de milioane de copii sub vârsta de 5 ani erau supraponderali sau obezi.

În Republica Moldova, conform studiului STEPS, circa 65% din populație (de vârsta 18-69 ani) consumă mai puțin de 5 porții de fructe și/sau legume, consumul mediu fiind de 2 porții/zi și ca rezultat — 56% din populație este supraponderală, atât bărbații, cât și femeile, iar 23% de persoane sunt obeze, dintre care 18% sunt bărbați și 28,5% sunt femei.

Cauza principală a obezității și a excesului de greutate este un dezechilibru energetic între calorii consumate și calorii cheltuite. Un aport crescut de alimente bogate în grăsimi conduce la dezvoltarea bolilor netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare ( boli de inimă și accident vascular cerebral), diabetul, unele tipuri de cancer (endometrial, de sân și de colon). Obezitatea infantila este asociată cu moartea prematură și invaliditate la vârsta adultă. Copiii obezi se confruntă cu diferite dificultăți de respirație, un risc crescut de fracturi, hipertensiune arterială, diabet, inclusiv și de ordin psihologic și comportamental.

 

Măsurile de prevenire

Cel mai bun mod de a evita creșterea în greutate este de a face un efort conștient de a avea grijă de tine și de corpul tău.

Aceasta include la nivel de individ:

  • limitarea consumului de grăsimi și zahăr;
  • creșterea aportului de fructe și legume;
  • practicarea activității fizice zilnic;
  • evitarea stresului;
  • respectarea meselor principale pe parcursul zilei;

La nivelul societății:

  • un angajament politic și colaborarea multor actori publici și privați privind crearea condițiilor pentru practicarea activității fizice;
  • creșterea accesului la produsele alimentare sănătoase, la prețuri accesibile tuturor (în special pentru grupurile vulnerabile a societății);
  • sporirea rolului industriei alimentare în promovarea unei alimentații sănătoase prin: reducerea conținutului de grăsimi, zahăr și sare în produsele alimentare prelucrate;
  • practicarea responsabilității marketingului alimentelor destinate copiilor și adolescenților;
  • asigurarea disponibilității unor alegeri alimentare sănătoase și susținerea practică a activității fizice regulate la locul de muncă, educație în comunitate, etc.

Pavel Gîscă, medic şef sanitar de stat

About Ludmila Podgurschii

Check Also

Din Legislația muncii. Securitatea și sănătatea la locul de muncă – în sectorul agricol

Recent, în satul Hădărăuți, a fost organizat un eveniment de informare a cetățenilor, cu privire …

Добавить комментарий