Viaţa unui tînăr zdrobită… de un perete

„…Numai eu şi Dumnezeu ştie cum trăiesc…”

Pentru Ivan GROSU din Grinăuţi-Moldova sărbătorile de iarnă şi toate altele, nu-i mai aduc nici bucurie, nici noi speranţe. Zice că nu mai are putere să creadă ca, printr-o minune, să se simtă sănătos, să scape de durerea apăsătoare, să poată şi el să-şi intemeieze o familie, să aibă copii, sau, cel puţin, pe el să se poată întreţine. Are doar 28 de ani.  De 4 ani se luptă cu neputinţa în faţa soartei de a schimba lucrurile spre bine şi, rabdă durere. Ivan a fost diagnosticat cu structură post traumatică a uretrei posterioare. Epicistostomă. În urma complicaţiilor – pielonifrită cronică secundară. Este conştient de faptul că în timp, situaţia poate fi şi mai complicată. Fiecare zi trăită e ca un coşmar din vis, din care nu vede lumină, căci nu are bani, nu are rude influente, părinţii i-au decedat. Are doar o soră care-şi creşte 2 copilaşi singură. La moment locuieşte la ea. O ajută cu ce poate şi, totodată, ziua trecută devine mai plină alături de nepoţei.

Între durere şi speranţă

 Tot necazul a apărut în viaţa lui într-o clipă blestemată cînd s-a decis să întindă o mînă de ajutor unui consătean la demolarea unui sarai. Un perete a căzut peste el. Au trecut deja 4 ani. A suportat 6 interveţii chirurgicale. Medicii îi spun că este posibilitate să fie tratat, numai nu în Moldova. I-au spus că-l pot ajuta, însă e costisitoare procedura. Ivan e disperat. E tînăr şi cei mai frumoşi ani ai tinereţii îi sunt acoperiţi cu un nor cenuşiu care-i apasă şi mai mult existenţa.

Potrivit medicului de familie, Stela Cumpătă, de ani de zile, la Ivan vin de la serviciul Urgenţă de 2-3 pe săptămînă. Cateterul i se blochează des. Doarme doar cîteva ore pe noapte. Poziţia – în genunchi. Culcat – simte dureri mai mari.

„…Bucuraţi-vă de orice clipă trăită fără durere!”

Ivan ne spune că niciodată nu a stat cu mîna întinsă, mereu a ştiut să muncească şi să-şi cîştige pentru existenţă. Azi, avînd grad de invaliditate, aşteaptă cei 180 de lei pe lună şi 1041 – ajutor social ce i se cuvine. Din aceşti bani, 500 pe lună se duc doar pe medicamente şi pansament. În rest – e conştient că-i vine greu surorii să-şi întreţină a ei copii, se straduie să fie de folos cu ce poate şi cum poate.

Situaţia lui Ivan este cunoscută şi de autorităţile locale. Primăria îi acordă ajutor în sezonul rece a anului. Mulţi localnici îl compătimesc. O mare jale simt pentru el. Însă durerea ce o suportă nu se face mai mică.

Destinul acestui tînăr stă în mîinile fiecăruia dintre noi! Vă îndemnăm să-l ajutăm, să-i dăruim o nouă viaţă fără durere şi suferinţă. E în puterea noastră, a fiecăruia – CU SUFLET MARE! Haideţi împreună să-i găsim unde şi cine să-l opereze. L-am ajutat să-şi deschidă un cont bancar ca să oferim posibilitate la toată lumea să-i întindă o mînă de ajutor. De Crăciun şi-n toată ziua, Ivan are un singur vis – să se facă bine! Să fie auzit de Dumnezeu şi de toţi oamenii buni de pe acest pămînt! „…Bucuraţi-vă de orice clipă trăită fără durere!” – este mesajul lui Ivan pentru toţi moldovenii de pretutindeni.

Orice sfat, propunere, întrebare – ne scrieţi pe edit@ocn.md sau ne telefonaţi: 069737014

 sau 068896650 – Maia, sora lui Ivan

Ludmila Podgurschii